Anxietatea este definita ca teama difuza, fara un obiect bine precizat( clientul neputand sa precizeze motivul fricii).

Anxietatea afecteaza toate aspectele fiintei umane:

• fiziologic – au loc simptome psihosomatice: tahicardie, contractura musculara, ameteli, transpiratii abundente, nod in gat, senzatii de sufocare;
• psihologic – se manifesta o stare subiectiva de teama a unui pericol iminent, acompaniata de un disconfort general. In formele extreme, subiectul se poate simti detasat de propria persoana sau speriat de gandul ca va muri sau innebuni.
• comportamental – anxietatea compromite capacitatea subiectului de a actiona, de a se exprima si de a face fata unor situatii.

Anxietatea se poate manifesta sub diferite forme si niveluri de intensitate, de la disconfort pana la atac de panica care implica palpitatii, dezorientare spatio-temporala si chiar groaza.

Tulburarile anxioase de disting de anxietatea normala prin faptul ca sunt mai intense, dureaza un timp mai indelungat si interfereaza cu activitatea si viata de zi cu zi.

Conform DSM IV (Manual de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mentale) se disting urmatoarele tulburari anxioase:

• Atacul de panica
• Agorafobia
• Fobia sociala
• Fobiile specifice
• Tulburarea cu anxietate generalizata
• Tulburarea obsesiv – compulsive
• Tulburarea datorata stresului posttraumatic;
• Tulburarea acuta de stress
• Agorafobia fara atacuri de panica;
• Tulburare anxioasa datorata unor probleme somatice
• Tulburare anxioasa ca urmare a ingerarii unor substante chimice.

Atacul de panica se caracterizeaza prin aparitia unor episoade acute de panica intense, din senin, fara vreo cauza aparenta. De regula, panica nu dureaza mai mult de cateva minute, iar in cazuri rare revine in “valuri” , la interval de maximum 2 ore.

In timpul atacului de panica se inregistreaza simptome ca :

• Respiratie accelerate sau senzatie de nod in gat;
• Palpitatii (puls accelerat);
• Ameteli, senzatie de lesin;
• Tremor generalizat;
• Senzatie de sufocare;
• Transpiratii;
• Senzatie de greata sau alte tulburari digestive;
• Senzatia de irealitate (depersonalizare);
• Amorteli sau furnicaturi in brate si picioare;
• Valuri de caldura sau frig;
• Dureri sau discomfort in zona pieptului;
• Teama de a nu pierde controlul sau de a innebuni;
• Teama de moarte

Cauzele atacului de panica include o combinatie intre dezechilibrul biochimic de la nivelul metabolismului cerebral si stresul personal, pierderi bruste sau mari schimbari in viata individului .

Agorafobia – teama de spatii deschise.

In esenta agorafobia se refera la spaima de a nu suferi un atac de panica, motiv pentru care subiectul se teme sa se afle in situatii care ar exclude posibilitatea acordarii ajutorului medical , evitand astfel situatii obisnuite cum ar fi:

• Locuri aglomerate (magazine, restaurante, sali de cinematograf, etc.)
• Locuri de unde se poate iesi cu dificultate : tuneluri, poduri, etc.
• Mijloace de transport in comun;
• A ramane singuri acasa.

Agorafobia pare sa fie produsa de atacurile de panica. Astfel, la inceput, subiectul este cuprins de atacuri de panica fara vreun motiv bine determinat, apoi incepe sa se teama de faptul ca atacurile de panica se vor produce tot mai frecvent atunci cand el este singur sau departe de casa. In felul acesta se instaleaza teama de a infrunta situatiile respective.

Atunci cand persoana incepe sa evite anumite situatii de teama declansarii unui atac de panica, avem de-a face cu agorafobia.

Agorafobia are atat cauze ereditare cat si cauze dobandite, cum ar fi:

• Parinti perfectionisti sau hipercritici;
• Parinti hiperprotectori;
• Parinti excesiv de anxiosi care le transmit indirect copiilor ca lumea reprezinta un loc periculos.

Fobia sociala

Se manifesta prin teama subiectului de a fi umilit sau de a se simti prost in situatii in care este observant de ceilalti sau trebuie sa realizeze o performanta in public. Anxietatea subiectului este deosebit de intensa si , de regula, acesta constientizeaza caracterul ei exagerat.

Tipuri de fobii sociale:

• Teama de a vorbi in public;
• Teama de a nu se inrosi in public;
• Teama ca s-ar putea ineca atunci cand mananca in public;
• Teama de a fi observant atunci cand lucreaza;
• Teama de a se afla in multime;
• Teama de a sustine examene;
• Teama de a participa la reuniuni, etc.

Fobiile specifice – implica o teama puternica si evitarea unor situatii sau obiecte precis delimitate . Expunerea directa la obiectul anxietatii produce un atac de panica, iar teama si reactia de evitare sunt suficient de puternice pentru a afecta viata normala, activitatea profesionala, relatiile sociale, producand un serios disconfort subiectului.

Cele mai frecvente fobii:

• Fobia de animale
• Acrofobia (fobia de inaltime) – teama de a urca la etajele superioare ale unor cladiri, pe stanci, dealuri, poduri inalte, deoarece persoana respective traieste:

1. O senzatie de ameteala sau
2. Tendinta de a se arunca de la inaltime (simte o forta care o impinge sa faca acest lucru).
   • Claustrofobia – teama de a ramane singur in spatii inchise de mici dimensiuni. (Fobia de ascensor)
   • Fobia de zbor cu avionul
   • Fobia de medici
   • Fobia de tunete si fulgere
   • Fobia de sange si traumatisme
   • Fobia de boala

Tulburarea cu anxietate generalizata – se caracterizeaza prin prezenta unei anxietati cronice care dureaza de cel putin 6 lui fara sa fie acompaniata de atacuri de panica, fobii sau obsesii iar ingrijorarea subiectului se centreaza pe doua sau mai multe probleme majore de viata, cum ar fi: sanatatea, banii, relatiile interpersonale, etc.

Persoanele care sufera de aceasta tulburare manifesta numeroase ingrijorari si isi petrec mult timp gandindu-se la ele. Intensitatea si frecventa gandurilor anxioase scapa de sub controlul subiectului si au un caracter disproportionat fata de motivele ingrijorarii.

Simptome:

• Ingrijorare permanenta;
• Neliniste;
• Dificultati de concentrare a atentiei;
• Iritabilitate
• Tensiune musculara
• Tulburari ale somnului.

De regula aceasta tulburare este insotita de depresie si are la baza o serie de temeri legate de :

• Pierderea controlului
• Incapacitatea de a face fata unei situatii
• Eventualitatea unui esec
• Respingere si abandon;
• Boala si moarte.

Tulburarea obsesiv – compulsiva

Persoanele cu tulburare obsesiv- compulsiva isi pierd multe ore desfasurand activitati in exces (spalat, curatat, aranjat sau verificat diverse lucruri)   care le perturba ritmul vietii cotidiene si activitatea profesionala.

Obsesiile reprezinta idei, imagini, ganduri sau impulsuri lipsite de sens care asalteaza mintea pacientului.

Compulsiunile reprezinta comportamente sau ritualuri pe care subiectul le declanseaza pentru a se elibera de anxietatea produsa de obsesii. De pilda, acesta se poate spala de nenumarate ori pe maini pentru a scapa de teama de contaminare, poate verifica de multe ori daca nu a lasat gazul deschis sau se poate uita frecvent in oglinda retrovizoare ca sa controleze daca nu a accidentat pe cineva.

Conflictul dintre dorinta de a scapa de ritualul compulsive si tendinta irezistibila de a-l duce la indeplinire reprezinta o noua sursa de anxietate, rusine sau chiar disperare.

Tulburarea posttraumatica de stres – se manifesta prin aparitia unor simptome psihopatologice invalidante care debuteaza in urma unui eveniment traumatizant (catastrophe natural, accidente de masina sau avion, violuri sau agresiuni violente exercitate asupra familiei sau persoanei in cauza).

Simptome:

• Ganduri negative repetitive referitoare la evenimentul stresant;
• Cosmaruri legate de eveniment;
• Rememorari si flash-back-uri atat de intense, incat subiectul se simte si se comporta ca si cum trauma s-ar produce in prezent;
• Tendinta de reprimare a sentimentelor si gandurilor legate de evenimentul traumatic;
• Tendinta de evitare a activitatilor sau situatiilor associate cu evenimentul traumatizant;
• Anestezie emotionala (subiectul pierde contactul cu starile sale afective);
• Sentimente de detasare sau instrainare fata de ceilalti;
• Pierderea interesului pentru activitatile considerate pana atunci agreabile;
• Anxietate crescuta si persistenta, tulburari de somn, tulburari de concentrare a atentiei, irascibilitate si pusee de comportament agresiv.

Tulburarea acuta de stres – presupune aparitia anxietatii si a altor simptome invalidante in urma expunerii la un eveniment traumatizant , diferenta fata de tulburarea posttraumatica de stress constand in faptul ca simptomele aparute dureaza mai putin de o luna.

Simptome: stare de apatie , sentimente de detasare, de irealitate si de depersonalizare.

Tulburarea anxioasa provocata de o afectiune medicala

Se manifesta prin anxietate accentuate (atat sub forma atacurilor de panica, cat si a anxietatii generalizate) care reprezinta consecinta directa a unei afectiuni medicale endocrine, cardiovasculare, respiratorii, metabolice sau neurologice.

Tulburarea anxioasa indusa medicamentos

In aceasta situatie, anxietatea generalizata sau atacurile de panica reprezinta efectul psihologic direct al abuzului de droguri, al consumului de medicamente sau al expunerii la efectele unor substante toxice.